Regizorul prezintă în cel mai recent film al său ‚Agora’ persecutările la care au fost supuşi necreştinii de către creştinii ( în frunte cu liderii săi numiţi mai târziu sfinţi), încă de la începutul creştinismului, după ce acesta a devenit legal. Hypatia ( Rachel Weisz , într-un rol scris special pentru ea) este una din femeile care în anii 300 nu se mulţumea cu libertatea restrânsă a celorlalte femei, explorând cu har ştiinţa, într-o lume neprietenoasă femeilor inteligente.
Exact în acest loc, Hypatia este martora incendierii poate celui mai important loc al civilizaţiei din acel moment : Biblioteca din Alexandria, pentru ca apoi să îşi continue studiile într-o lume şi mai neprietenoasă.
Un triunghi amoros completează această povestea nu neapărat nouă. Vizual impresionantă, imaginile nu au fost create pe calculator, jucat excelent de actorii din distribuţie, în frunte cu Rachel Weisz, filmul e mai actual decât pare.
Articole recomandate
Recenzie film : Prince of Persia : The Sands of Time ( 2010) - Dacă aş fi jucat acest film, ar fi fost grozav
Recenzie film : Caravana cinematografică ( 2010) - Un eşec neaşteptat
Recenzie film : Noi albinoi (2003)
4 comentarii on "Recenzie film : Agora ( 2009) - De la începutul creştinismului"
Ti-ai amintit si de Agora pana la urma :)
In majoritatea recenziilor citite nu s-a putut sa nu existe si fraza care sa mentioneze ca filmul prezinta crestinismul intr-o lumina defavorabila si multi au indreptat discutia spre religie again, si au omis esentialul pt ca este vorba despre perpetua lupta pentru putere. Nici nu cred ca s-a intentionat sa existe neaparat acuratete istorica.
Undeva chiar am citit o nemultumire legata de secventa in care crestinii ar fi filmati ca niste furnicute haotice ( asta m-a amuzat). Mie chiar mi-au placut respectivele momente.
Mi-a placut si povestea de dragoste , chiar daca a fost mai mult schitata,anumite momente de acolo mi-as dori sa le regasesc si intr-un film de gen si cu ocazia asta mi-am dat seama ca nu am un film preferat din categoria aceasta, cred ca trebuie sa mai investighez.
da, mi-am amintit şi bine am făcut. sincer, mi-a plăcut "tonul" filmului şi l-am apreciat pentru el.
de aceea, şi eu ca mulţi, după cum zici, am preferat să insist pe aspectul religios în recenzie. Cred că s-a insistat pe asta pentru că a fost punctul principal al poveştii şi da, pentru că prezintă creştinii într-un mod nefavorabil şi asta nu a fost pe placul multora. Şi mie mi-au plăcut acele momente. Păcat că extremisul religios este atât de normal în anumite perspective / locuri la un mileniu jumate distanţă.
În schimb, nu am fost neapărat impresionat de povestea de dragoste, dar am fost foarte mulţumit de aspectul feminist al filmului, care chiar mi-a plăcut foarte mult.
filme de dragoste în perioada aceea? cred că mai greu. În general, ele implică lupte şi războaie. :d Dacă găseşti, anunţă-mă şi şi pe mine.
cred ca m-am exprimat eu neclar, ma refeream la filme de dragoste in general, dar ideea ta nu suna rau deloc. Recunosc ca filmele cu tematica istorica (chiar daca sunt fictiune)care mai implica si o lupta, o sabie etc...:p sunt o slabiciune de a mea.Te anunt daca.... :)
aşa să faci ;)
Trimiteți un comentariu