Recenzie film : Bakjwi / Thrist (2009)

Vampirii nu o duc prea bine în ultima perioadă artistic vorbind. Au rămas fără putere, fiind folosiţi exclusiv în mod superficial de un Hollywood care chiar reuşeşte prin marketing să facă să conteze din ce în ce mai puţin adevărata artă. Superficial, suntem introduşi unor personaje care pot reprezenta plăceri vinovate, dar care fac un deserviciu unui gen şi aşa decăzut.

Din fericire încep să apară şi altfel de filme despre vampiri. În ‚Thrist’, film regizat de Chan-wook Park ( Oldboy), vampirul din rolul principal nu mai este un actor capabil să creeze rânduri la casa de bilete formate din adolescente extaziate să îl vadă pe eroul principal dezbrăcat. E un actor adevărat. Iar filmul nu se foloseşte de efecte speciale pentru a ţine treaz publicul. Nu are nevoie. În schimb, spune o poveste de dragoste sângeroasă ( dar nu neapărat în sensul în care credeţi), de o intimitate cum nu ne-a mai fost dat să vedem de ceva vreme.

De fapt, nici nu contează prea mult faptul că eroul principal este vampir. La început el nici nu este. Ajunge să fie însetat de sânge după ce participă la un experiment al cărui singur supravieţuitor este, pentru ca apoi să continue să fie uman în fiecare acţiune a sa, spre deosebire de partenera sa, care se lasă ghidată exclusiv de plăcere. Conflictul acesta este şi cel care va hotărî finalul într-un fel superb, dar poate nedorit. Superb rămâne datorită modului asiatic de a face film. De pus pe listă mai ales pentru a ne face un serviciu şi a nu renunţa la poveştile cu vampiri.