De fapt, nu foarte sângeros - Sport sângeros

A existat o perioadă în care ‚Sport sângeros’ trebuie să fi fost un film de neratat pentru români. De fapt, a existat o perioadă când mulţi români vroiau să fie Jean Claude Van Damme, ceea ce până la urmă nu e deloc rău în comparaţie cu exemplele pe care le găsesc unii astăzi în diferite persoane.

Acea perioadă a apus acum ceva vreme, şi împreună cu ea cariera de actor a lui Jean Claude Van Damme. Urmărind ‚Bloodsport’ mă întreb cum de ea a putut să existe.

În acest moment nu am în faţa mea o figură mai puţin expresivă decât a acestui actor în rolul lui Frank Dux ( ştiaţi că ‚Bloodsport’ este un film biografic?). El nu numai că nu ştie să joace, dar nici nu pare că încearcă în primul său film important. Faţa lui e neschimbată, gesturile care să completeze replicile nu există (în momente ce vor să impresioneze emoţional, personajul îşi păstrează mâna în buzunar), iar puţinele replici scurte abia sunt duse la capăt printre multe pauze.

Interpretarea sa nu e doar neconvingătoare, proastă, e pur şi simplu dezastruoasă, în condiţiile în care ştiam că cea mai bună calitate a sa e aceea de a face şpagatul. Şi nu doar intrepretarea sa e dezastruoasă, ci întreg filmul.

Nu, nu mă aşteptam la un scenariu adevărat (scenariştii nu au mai semnat niciun alt scenariu), la viziuni regizorale (regizorul Newt Arnold nu a mai regizat niciun alt film după acesta), la profunzime emoţională, dar cel puţin credeam că vor exista lupte.

Dar ele nu există. Punerea în scenă e atât de slabă încât luptele par nişte îmbrăţişări de grup, glume între adolescenţi în spatele blocului. Totul merge de la prost la şi mai prost, încât chiar e greu de imaginat cum de un astfel de film a avut succes. A fost de ajuns titlul?

Nu e neinimaginabil ceea ce se întâmplă în afara ringului de luptă (e plin de glume proaste voite sau nu, neinformat cultural şi mai mult decât telenovelistic), dar e cu totul neinimaginabil cât de nesângeros este. Duelul ‚Street Fighter’, pe care personajele ni-l prezintă în film, cu siguranţă creează mai multă înflăcărare decât luptele ce se vor adevărate.

De aceea, revederea unui astfel de film se face doar în spirit de glumă. Şi de ce nu s-ar face? Se va râde mai bine decât la multe comedii ce rulează în cinematografe.


Recenzii recomandate
Visul explodează – Inception / Începutul
Recenzie Predators (2010) - Alt episod dintr-o franciză inexistentă
Recenzie Valhalla Rising (2009)